Pneumonia: Ce este, cum se manifestă și cum poate fi prevenită

Pneumonia este o infecție a plămânului cauzată de bacterii, virusuri sau ciuperci. Este cel mai mare ucigaș infecțios din lume. Răpește milioane de vieți în fiecare an, dintre care un număr uriaș sunt copii sub cinci ani. Pneumonia este una dintre principalele cauze de spitalizare la vârstnici – în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit și afecțiuni respiratorii cronice. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor grave, iar fumatul este un factor de risc major. Nicio altă infecție nu provoacă anual un număr atât de mare de decese precum pneumonia. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, o persoană moare din cauza pneumoniei la fiecare 13 secunde. Și, în ciuda acestor statistici alarmante, pneumonia rămâne în continuare o boală neglijată la nivel global.

Simptomele pneumoniei

Pneumonia debutează de obicei brusc și se poate manifesta prin dificultăți de respirație, lipsă de aer, dureri în piept, febră mare, transpirații excesive, frisoane și tuse. Unele simptome ale pneumoniei pneumococice, inclusiv tusea și oboseala, pot persista săptămâni întregi sau chiar mai mult. Persoanele în vârstă și cele cu sistem imunitar slăbit sau boli respiratorii cronice, precum astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), prezintă un risc mai mare de a dezvolta pneumonie.

Semnele și simptomele pneumoniei pot include

Tuse care poate elimina mucus verzui, galben sau chiar cu sânge (hemoptizie);
Febră mare, frisoane, transpirație;
Durere ascuțită în piept, care se agravează la respirație profundă sau la tuse;
Oboseală;
Dureri musculare;
Dureri articulare;
Puls accelerat;
Tensiune arterială scăzută;
Dureri de cap;
Lipsa poftei de mâncare;
Greață / vărsături;
Cianoză (colorarea albastră a pielii).

Evoluția și variația simptomelor

Simptomele pneumoniei virale se dezvoltă de obicei în câteva zile, cu simptome timpurii asemănătoare gripei: febră mare, tuse uscată, dureri de cap, dureri musculare și slăbiciune. În decurs de una sau două zile, simptomele se agravează de obicei, iar tusea, lipsa de aer și durerile musculare se intensifică considerabil.

Este important de remarcat că simptomele pot varia în funcție de grupa de vârstă. Nou-născuții și sugarii, de exemplu, pot să nu prezinte semne evidente de infecție, sau pot vomita, face febră, tuși, părea agitați, obosiți și fără energie.

Persoanele în vârstă și cele cu alte afecțiuni sau cu un sistem imunitar slăbit pot avea mai puține simptome sau simptome mai ușoare, cum ar fi o temperatură corporală sub normal. La vârstnici cu pneumonie, se poate observa uneori o deteriorare cognitivă.

Pentru persoanele de peste 65 de ani, riscul de spitalizare în urma unei infecții pneumococice este de 13 ori mai mare decât pentru persoanele cu vârsta între 18 și 49 de ani.

În cazurile severe, pneumonia poate duce la deces.

Tipuri de pneumonie

Pneumonie virală

Pneumonia virală este cauzată de virusuri, cum ar fi virusul gripal, virusul respirator sincițial (RSV), adenovirusuri și altele. Simptomele pot fi similare cu cele ale unei răceli sau gripe, precum tuse, febră, dureri musculare și dureri de cap. În majoritatea cazurilor, pneumonia virală se vindecă de la sine cu odihnă și îngrijire de susținere, dar uneori poate fi necesar tratament antiviral.

Pneumonie cu Mycoplasma

Pneumonia cu Mycoplasma este cauzată de bacteria Mycoplasma pneumoniae. Este adesea numită „pneumonie atipică”, deoarece simptomele pot fi mai ușoare și atipice, cum ar fi tuse uscată, dureri de cap și oboseală. Tratamentul include, de obicei, antibiotice.

Se estimează că Mycoplasma pneumoniae este responsabilă pentru aproximativ 20% din toate cazurile. Simptomele pot persista săptămâni sau luni și se pot manifesta prin stare generală de rău, frisoane, febră, rinoree, dureri în gât, voce răgușită, dureri de cap și tuse uscată (neproductivă).

Pneumonie bacteriană

Pneumonia bacteriană este cel mai frecvent tip și are o evoluție mai severă. Simptomele pot apărea treptat sau brusc și necesită asistență medicală. În cazul acestui tip, febra poate atinge niveluri periculoase și poate fi însoțită de transpirații abundente, respirație și puls accelerate. Buzele și unghiile pot deveni albastre din cauza deficitului de oxigen în sângele arterial (desaturație). Pneumonia bacteriană poate afecta grav și starea psihică a pacientului, provocând confuzie și chiar delir.

Pneumonie fungică

Pneumonia fungică este o formă mai rară de pneumonie. Este cauzată de ciuperci și afectează în general persoanele cu sistem imunitar slăbit. Simptomele variază în funcție de tipul ciupercii, iar tratamentul constă în administrarea de medicamente antifungice.

„Pneumonia de mers”

Cunoscută și sub denumirea de „pneumonie de mers”, atunci când se extinde la căile respiratorii inferioare și în alte părți ale corpului, pneumonia atipică apare cel mai frecvent, din păcate, la copiii de vârstă școlară și în grupuri închise de populație. În cazuri rare, poate evolua extrem de grav și provoca deces chiar și la pacienți anterior sănătoși.

Simptomele pneumoniei atipice pot avansa și include dureri în gât, dureri de cap, dureri musculare și febră. Dacă se complică și se extinde la alte părți ale corpului, Mycoplasma pneumoniae poate cauza complicații precum dificultăți de respirație, aritmii, anemie, leziuni, artrită și chiar meningită.

Cum se diagnostichează diferitele tipuri de pneumonie

Diagnosticul corect și în timp util este esențial pentru tratamentul cu succes al pneumoniei. De obicei, pneumonia este diagnosticată printr-un consult la un pneumolog și o radiografie toracică. Cea mai mare provocare în diagnosticare este stabilirea tipului – bacterian sau non-bacterian.

Pe lângă consultul medical și radiografie, se folosesc și alte metode de diagnostic:

Examinare fizică

Medicul va asculta plămânii cu un stetoscop pentru a verifica prezența unor sunete caracteristice, cum ar fi șuierături sau trosnituri, care pot indica inflamația. Se verifică și temperatura, respirația accelerată și alte simptome.

Analize de laborator

Hemogramă completă (HC): Un număr crescut de leucocite poate indica o infecție.
Testul pentru proteina C reactivă (CRP): Este un marker pentru inflamație. Nivelurile ridicate pot sugera prezența pneumoniei.
Investigații microbiologice: În unele cazuri se pot preleva probe de spută, sânge sau lichid pleural pentru a identifica agentul patogen (bacterii, virusuri sau ciuperci), ceea ce ajută la alegerea tratamentului potrivit.

Recuperarea după pneumonie

Majoritatea persoanelor se recuperează după pneumonie în câteva săptămâni, însă pentru unele persoane recuperarea poate dura luni întregi. Ele pot experimenta complicații pe termen lung, cum ar fi leziuni pulmonare și dificultăți de respirație.

În perioada de după o boală gravă, este important să oferi corpului suficient timp pentru odihnă și refacere.

Sfaturi pentru a accelera recuperarea după pneumonie:

Odihniți-vă suficient. Odihna este esențială pentru refacerea organismului. Încercați să dormiți cel puțin 8–10 ore pe noapte.
Hidratați-vă bine. Lichidele ajută la subțierea flegmei și previn deshidratarea.
Alimentați-vă sănătos. O alimentație sănătoasă furnizează nutrienții necesari pentru recuperare.
Reluați activitatea fizică treptat. Nu vă suprasolicitați imediat după boală. Începeți cu plimbări scurte și creșteți treptat durata și intensitatea activității fizice.
Renunțați la fumat, dacă sunteți fumător. Fumatul agravează simptomele pneumoniei și încetinește semnificativ recuperarea.
Țineți sub control afecțiunile respiratorii cronice (cum ar fi astmul sau bronșita cronică).
Vaccinați-vă. Vaccinurile împotriva gripei și pneumococilor pot ajuta la prevenirea reinfectării.

Utilizarea concentratoarelor de oxigen și a altor echipamente respiratorii în recuperarea după pneumonie

În unele cazuri, medicul poate recomanda utilizarea oxigenului suplimentar pentru a vă ajuta să respirați mai ușor în timpul recuperării. Concentratoarele de oxigen sunt dispozitive care concentrează oxigenul din aer și îl livrează utilizatorului printr-o canulă nazală sau mască. Acestea sunt utilizate de obicei la persoanele cu niveluri scăzute de oxigen în sânge (desaturare).

Alte echipamente respiratorii utile în recuperarea după pneumonie pot include:

Nebulizatoare: Dispozitive care livrează medicamente sub formă de aerosoli pentru a ajuta la eliminarea mucusului și deschiderea căilor respiratorii.
Spirometre: Dispozitive care vă ajută să respirați profund pentru a îmbunătăți funcția pulmonară.
Umidificatoare: Dispozitive care adaugă umiditate în aer, ceea ce poate ajuta la subțierea mucusului și ușurarea respirației.

Dacă vi s-a prescris un echipament respirator, respectați cu strictețe instrucțiunile medicului privind utilizarea sa corectă, adaptată nevoilor dumneavoastră specifice!

Nu folosiți niciun echipament medical pe cont propriu, fără prescripția unui medic!

Dacă simptomele dumneavoastră se agravează sau aveți nelămuriri legate de recuperare, contactați imediat medicul.

Prevenția pneumoniei

Pneumonia poate fi prevenită prin:

Vaccinare împotriva gripei și pneumococilor;
Spălarea regulată a mâinilor;
Evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave.

Ziua Mondială a Pneumoniei

Ziua Mondială a Pneumoniei este un eveniment global celebrat anual pe 12 noiembrie pentru a crește gradul de conștientizare și a educa populația cu privire la pneumonie – principala cauză infecțioasă de deces în rândul adulților și copiilor. Este marcată din anul 2009, iar obiectivele sale principale sunt sensibilizarea opiniei publice cu privire la această boală letală și încurajarea acțiunilor globale pentru prevenirea și tratamentul eficient și la timp al acestei afecțiuni respiratorii.

Întrebări frecvente despre pneumonie

❓ Ce diferență este între pneumonie și o răceală obișnuită?

Deși unele simptome se pot suprapune (tuse, febră, oboseală), pneumonia este mult mai gravă decât o răceală. Ea afectează direct plămânii și poate duce la complicații serioase dacă nu este tratată corespunzător. În timp ce o răceală trece de obicei de la sine, pneumonia necesită diagnostic medical și tratament specific.

❓ Pneumonia este contagioasă?

Pneumonia poate fi contagioasă, dar nu întotdeauna. Dacă este cauzată de virusuri sau bacterii, se poate transmite prin:

picături de salivă (tuse, strănut),
contact apropiat cu o persoană infectată.

Pneumonia de cauză fungică sau provocată de aspirație (inhalarea de alimente sau lichide) nu este contagioasă.

❓ Cât durează recuperarea după pneumonie?

Durata recuperării variază în funcție de:

tipul pneumoniei,
starea generală de sănătate,
vârsta pacientului.

În general:

formele ușoare se pot rezolva în 1–2 săptămâni;
formele moderate–severe pot necesita 4–6 săptămâni sau chiar mai mult, mai ales la vârstnici.
Repausul, hidratarea și, uneori, oxigenoterapia la domiciliu pot accelera vindecarea.

❓ Pneumonia poate fi tratată acasă?

Da, anumite forme ușoare de pneumonie pot fi tratate acasă cu:

antibiotice (prescrise de medic),
antitermice,
hidratare corespunzătoare,
repaus.

Monitorizarea saturației de oxigen cu un pulsoximetru și utilizarea unui concentrator de oxigen (la indicația medicului) pot fi utile. Formele severe necesită însă spitalizare.

❓ Există vaccin pentru pneumonie?

Da, există două tipuri principale de vaccinuri:

Vaccinul pneumococic – protejează împotriva Streptococcus pneumoniae
Vaccinul antigripal – previne gripa, care poate duce la pneumonie virală

Sunt recomandate în special pentru:

persoane peste 65 de ani,
pacienți cu boli cronice,
copii mici și persoane imunodeprimate.

❓ Poți face pneumonie mai mult de o dată?

Da. Chiar dacă ai avut pneumonie, nu înseamnă că ești imun. Poți face din nou, mai ales dacă:

ai un sistem imunitar slăbit,
ești expus constant la virusuri sau bacterii,
ai boli pulmonare cronice.

De aceea, prevenția și igiena rămân esențiale.

❓ Ce echipamente medicale pot ajuta în timpul recuperării după o pneumonie?

În funcție de severitatea cazului, pot fi utile:

Concentrator de oxigen – pentru pacienții cu saturație scăzută
Pulsoximetru – pentru monitorizarea nivelului de oxigen din sânge
Nebulizator/Inhalator – pentru administrarea medicației respiratorii
Pat medical sau saltea antiescare – pentru pacienții imobilizați

Găsești aceste produse pe site-ul nostru, în secțiunea Produse pentru adulți.

Bibliografie:

Website, N. (2023, January 23). Pneumonia. nhs.uk. https://www.nhs.uk/conditions/pneumonia/

Pneumonia in children . (2022, November 11). https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/pneumonia

Pneumonia . (n.d.). Johns Hopkins Medicine. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pneumonia

Articol preluat de pe ADAPT BG – sursă. Autor inițial: Grigor Angelov – tradus și adaptat Gabriel Preda

Informațiile prezentate în acest articol au un rol exclusiv informativ. Ele nu sunt menite să fie complete și nu substituie consultul sau diagnosticul medical. În cazul în care manifestați simptome sau aveți nevoie de un aviz medical, vă încurajăm să consultați un medic specialist.