Sindromul de apnee în somn obstructivă (SASO) și sindromul de apnee centrală (SAC): Comparații, cauze, simptome, opțiuni de diagnosticare și de tratament

Tulburările de somn afectează un procent semnificativ al populației, având un impact profund asupra calității vieții și a sănătății pe termen lung. Printre cele mai serioase afecțiuni se numără sindroamele de apnee în somn, condiții caracterizate prin întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului. Deși ambele pot părea similare la suprafață, sindromul de apnee în somn obstructivă (SASO) și sindromul de apnee centrală (SAC) sunt două entități distincte, cu cauze, mecanisme și abordări terapeutice fundamental diferite.

Acest articol vă oferă o comparație detaliată pentru a înțelege diferențele esențiale dintre cele două tipuri de apnee în somn.

Ce este apneea în somn? Sindromul de apnee în somn obstructivă (SASO) și sindromul de apnee centrală (SAC)

Înainte de a explora diferențele, este crucial să înțelegem ce înseamnă „apnee”. Termenul se referă la o pauză în respirație cu o durată de cel puțin 10 secunde. Când aceste episoade se repetă frecvent pe parcursul nopții, ele duc la fragmentarea somnului și la scăderea nivelului de oxigen din sânge (hipoxemie), declanșând o serie de consecințe negative asupra sănătății.

Sindromul de apnee în somn obstructivă (SASO): problema „mecanică”

Mecanismul: Sindromul apnee în somn obstructivă este, de departe, cea mai frecventă formă de apnee în somn. Așa cum sugerează și numele, problema este de natură obstructivă sau mecanică. În timpul somnului, mușchii gâtului, inclusiv cei ai palatului moale și ai limbii, se relaxează excesiv. La persoanele predispuse, această relaxare duce la îngustarea sau chiar la blocarea completă a căilor aeriene superioare. Creierul detectează lipsa de aer și, printr-un micro-trezire, semnalizează corpului să reia respirația, adesea printr-un sforăit puternic sau o senzație de sufocare. Aceste treziri sunt atât de scurte, încât pacientul nu le conștientizează a doua zi.

Cauze și factori de risc secundari:

• Obezitatea: Greutatea în exces, în special acumularea de țesut adipos în jurul gâtului, este cel mai important factor de risc.
• Anatomia căilor aeriene: O circumferință mare a gâtului, amigdale sau polipi măriți, o limbă voluminoasă (macroglosie) sau o mandibulă mică (retrognatism) pot predispune la colapsul căilor aeriene.
• Vârsta și sexul: Bărbații și persoanele în vârstă prezintă un risc mai ridicat.
• Factori genetici: Istoricul familial de Sindrom de apnee în somn obstructivă poate crește susceptibilitatea.
• Consumul de alcool și sedative: Aceste substanțe relaxează și mai mult musculatura gâtului.
• Fumatul: Iritația și inflamația căilor aeriene cresc riscul de obstrucție.
• Congestia nazală cronică: Dificultatea de a respira pe nas poate agrava apneea.

Simptome specifice:

1. Sforăit zgomotos și neregulat: Adesea întrerupt de pauze de liniște (episoadele apneice).
2. Senzația de sufocare sau gâfâială în timpul somnului.
3. Somnolență diurnă excesivă.
4. Dureri de cap matinale.
5. Gură uscată sau durere în gât la trezire.

Sindromul de apnee centrală (SAC): Problema de comandă

Mecanismul: În contrast cu sindromul de apnee în somn obstructivă, în cazul apneei centrale, calea aeriană este deschisă, dar creierul „uită” să trimită semnalele corespunzătoare către mușchii respiratori. Pauza respiratorie apare deoarece efortul de a respira încetează complet. Problema nu este mecanică, ci una de control neurologic.

Cauze și factori de risc secundari:

Apneea centrală este adesea o consecință a altor afecțiuni medicale grave:

• Insuficiența cardiacă congestivă: Este una dintre cele mai comune cauze.
• Afecțiuni neurologice: Accidentul vascular cerebral (AVC), tumorile cerebrale, infecțiile sistemului nervos central sau leziunile de trunchi cerebral pot afecta centrul respirator.
• Utilizarea medicamentelor opioide: Analgezicele puternice (morfina, metadona) pot deprima funcția respiratorie.
• Altitudinile înalte: Respirația la altitudini mari poate induce un tipar de apnee centrală.
• Respirația Cheyne-Stokes: Un tipar specific de respirație în crescendo-decrescendo, urmat de apnee, adesea asociat cu insuficiența cardiacă sau AVC.
• Apneea centrală idiopatică: În cazuri rare, cauza nu poate fi identificată.

Simptome specifice:

Deși multe simptome (somnolența diurnă, oboseala) sunt comune cu SASO, există câteva nuanțe:

1. Sforăitul este mai puțin proeminent sau poate fi absent.
2. Pacienții pot raporta treziri frecvente cu dificultăți de respirație, dar fără senzația distinctă de „blocaj” din SASO.
3. Insomnia este un simptom frecvent raportat.

Diagnostic și tratament pentru apnee în somn obstructivă și apnee centrală: căi diferite spre o respirație corectă

Diagnosticul de certitudine pentru ambele tipuri de apnee se stabilește printr-o polisomnografie. Această investigație complexă, realizată într-un laborator de somnologie, monitorizează simultan undele cerebrale, mișcările ochilor, tonusul muscular, ritmul cardiac, fluxul de aer și, crucial, efortul respirator (prin benzi toracice și abdominale). Diferențierea între sindromul de apnee în somn obstructivă (SASO) și sindromul de apnee centrală (SAC) se face observând prezența sau absența efortului respirator în timpul pauzelor de respirație.

VEZI GAMA COMPLETĂ DE POLISOMNOGRAFE

Tratamentul pentru SASO se concentrează pe menținerea deschisă a căilor aeriene. Cea mai adesea întâlnită este terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure).

Un aparat livrează aer cu o presiune constantă printr-o mască, acționând ca o „atelă pneumatică” ce previne colapsul gâtului. Alte opțiuni includ dispozitivele de avansare mandibulară, terapia pozițională și, în anumite cazuri, intervențiile chirurgicale ORL. Modificarea stilului de viață, precum scăderea în greutate, este esențială.

CONSULTĂ OFERTA NOASTRĂ DE APARATE CPAP ȘI AUTOCPAP (APAP)

Tratamentul pentru SAC este mai complex și vizează în primul rând corectarea cauzei subiacente. De exemplu, optimizarea tratamentului pentru insuficiența cardiacă poate rezolva apneea centrală.

Când acest lucru nu este suficient sau posibil, se pot folosi diverse terapii de ventilație cu presiune pozitivă, iar alegerea depinde de particularitățile fiecărui caz:

• Terapia CPAP poate fi încercată și este eficientă pentru unii pacienți, dar nu pentru toți, deoarece nu adresează direct lipsa semnalului respirator. Vezi gama de produse pentru aparate CPAP și aparate AutoCPAP (APAP).
• Terapia BiPAP (Bilevel Positive Airway Pressure), în special în modul S/T (Spontan/Temporizat), este adesea o opțiune superioară pentru apneea centrală. Acest aparat oferă două niveluri de presiune (unul mai mare la inspir și unul mai mic la expir) și, cel mai important, dispune de o „rată de backup”. Această funcție îi permite aparatului să livreze automat o respirație dacă detectează că pacientul nu a inițiat una singur într-un interval de timp prestabilit, compensând astfel direct „pauza de comandă” de la nivel cerebral. Vezi oferta pentru aparate BiPAP.
• Ventilația adaptivă (ASV) este cea mai avansată formă de terapie. Este un dispozitiv inteligent care monitorizează constant respirația și ajustează suportul ventilator doar atunci când este necesar. Acesta este rezervat, în general, pentru cazuri mai complexe de apnee centrală sau mixtă și este utilizat cu precauție, având indicații specifice în funcție de starea cardiacă a pacientului. Vezi catalog pentru ventilatoare invazive și non-invazive.

VEZI CATALOGUL NOSTRU PENTRU APARATE BIPAP

Întrebări frecvente (FAQ)

❓Pot avea ambele tipuri de apnee în somn în același timp?

Da, este posibil. Această condiție este cunoscută sub numele de apnee în somn complexă sau mixtă. Un pacient poate prezenta inițial evenimente obstructive, iar după începerea tratamentului cu CPAP, pot apărea evenimente de apnee centrală. Diagnosticul și managementul corect, realizate de un somnolog, sunt esențiale în aceste cazuri.

❓Cum pot afla ce tip de apnee am?

Singura modalitate sigură de a diferenția dacă este cazul de apnee în somn obstructivă sau centrală este prin intermediul unei polisomnografii. Acest test de somn monitorizează efortul respirator, care este prezent în apneea obstructivă (corpul încearcă să respire împotriva unui blocaj), dar absent în apneea centrală (creierul nu inițiază respirația). O simplă pulsoximetrie la domiciliu poate sugera prezența apneei, dar nu poate distinge tipul acesteia.

❓Scăderea în greutate poate vindeca apneea în somn obstructivă?

Scăderea în greutate este cea mai eficientă modificare a stilului de viață pentru pacienții supraponderali cu SASO. O reducere chiar și de 10% a greutății corporale poate duce la o îmbunătățire semnificativă a indicelui de apnee-hipopnee. În unele cazuri de apnee ușoară, scăderea în greutate poate duce la remisia completă a bolii. Totuși, nu este o garanție pentru toți pacienții, în special pentru cei cu factori anatomici predispozanți.

❓Există un tratament care să vindece apneea centrală?

Tratamentul pentru apneea centrală se concentrează pe gestionarea cauzei de bază. Dacă apneea este cauzată de insuficiență cardiacă, de exemplu, un tratament cardiologic optimizat poate vindeca sau ameliora semnificativ apneea. Dacă este indusă de medicamente opioide, ajustarea dozelor poate rezolva problema. Prin urmare, „vindecarea” depinde de reversibilitatea condiției care o provoacă.

❓Ce fel de medic ar trebui să consult pentru probleme de somn?

Specialistul de elecție pentru diagnosticarea și tratarea tulburărilor de somn este medicul somnolog. Acesta are adesea o specializare de bază în pneumologie, neurologie sau cardiologie, cu o supraspecializare (competență) în medicina somnului. Medicul de familie vă poate oferi o trimitere către un astfel de specialist.

❓Este apneea în somn periculoasă dacă nu este tratată?

Da, netratată, apneea în somn (atât obstructivă, cât și centrală) este o afecțiune foarte periculoasă. Scăderea repetată a oxigenului din sânge și fragmentarea somnului pun o presiune enormă asupra sistemului cardiovascular, crescând exponențial riscul de:

• Hipertensiune arterială rezistentă la tratament
• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral (AVC)
• Aritmii cardiace (ex. fibrilație atrială)
• Diabet zaharat de tip 2
• Accidente rutiere sau de muncă din cauza somnolenței diurne.

Concluzie: Nu ignorați semnele!

Deși sindromul de apnee obstructivă și cel de apnee centrală au mecanisme diferite, ambele sunt afecțiuni serioase cu riscuri semnificative pentru sănătate.

Dacă dumneavoastră sau partenerul de viață observați simptome precum sforăit puternic, pauze în respirație, somnolență excesivă în timpul zilei sau treziri bruște cu senzația de sufocare, este imperativ să consultați un medic specialist în somnologie. Un diagnostic corect este primul și cel mai important pas către un tratament eficient, un somn odihnitor și o viață mai sănătoasă.

Surse bibliografice:

Dempsey, J.A., Veasey, S.C., Morgan, B.J. and O’Donnell, C.P., 2010. Pathophysiology of Sleep Apnea. [online] Physiological Reviews, 90(1), pp.47-112. Available at: https://journals.physiology.org/doi/full/10.1152/physrev.00043.2008 [Accessed 25 july 2025].

Kapur, V.K., Auckley, D.H., Chowdhuri, S., Kuhlmann, D.C., Mehra, R., Ramar, K. and Harrod, C.G., 2017. Clinical Practice Guideline for Diagnostic Testing for Adult Obstructive Sleep Apnea: An American Academy of Sleep Medicine Clinical Practice Guideline. [online] Journal of Clinical Sleep Medicine, 13(3), pp.479-504. Available at: https://jcsm.aasm.org/doi/10.5664/jcsm.6506 [Accessed 25 july 2025].

Epstein, L.J., Kristo, D., Strollo, P.J., Friedman, N., Malhotra, A., Patil, S.P., Ramar, K., Rogers, R., Schwab, R.J., Weaver, E.M. and Weinstein, M.D., 2009. Clinical Guideline for the Evaluation, Management and Long-term Care of Obstructive Sleep Apnea in Adults. [online] Journal of Clinical Sleep Medicine, 5(3), pp.263-276. Available at: https://jcsm.aasm.org/doi/10.5664/jcsm.27497 [Accessed 25 july 2025].

Peppard, P.E., Young, T., Barnet, J.H., Palta, M., Hagen, E.W. and Hla, K.M., 2013. Increased Prevalence of Sleep-Disordered Breathing in Adults. [online] American Journal of Epidemiology, 177(9), pp.1006-1014. Available at: https://academic.oup.com/aje/article/177/9/1006/145357 [Accessed 25 july 2025].

Ramar, K., Kirsch, D.B., Carden, K.A., Rosen, I.M., Feroah, T.R., Heald, J.L. and Malhotra, R.K., 2018. The use of adaptive servo-ventilation for the treatment of central sleep apnea. [online] Journal of Clinical Sleep Medicine, 14(7), pp.1245-1247. Available at: https://jcsm.aasm.org/doi/10.5664/jcsm.7226 [Accessed 25 july 2025].

Javaheri, S. and Dempsey, J.A., 2013. Central Sleep Apnea. [online] Comprehensive Physiology, 3(1), pp.141-163. Available at: https://physoc.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/cphy.c120011 [Accessed 25 july 2025].

Bradley, T.D. and Floras, J.S., 2009. Obstructive and Central Sleep Apnoea. [online] The Lancet, 373(9657), pp.82-93. Available at: https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(08)61642-6/fulltext [Accessed 25 july 2025].

Randerath, W., Verbraecken, J., Andreas, S., Bettega, G., de Matos, J.G., Deegan, P., Fietze, I., Grote, L., Le-Dong, N., M-N, L., Meurice, J.C., Montserrat, J., Noseda, A., Parati, G., Pevernagie, D., Sanner, B., Smith, I., Trakada, G., V-K, A. and Vitols, A., 2017. Definition, discrimination, diagnosis and treatment of central breathing disturbances during sleep. [online] European Respiratory Journal, 49(1), p.1600959. Available at: https://erj.ersjournals.com/content/49/1/1600959 [Accessed 25 july 2025].

Berry, R.B., Brooks, R., Gamaldo, C.E., Harding, S.M., Lloyd, R.M., Marcus, C.L. and Vaughn, B.V. for the American Academy of Sleep Medicine, 2017. The AASM Manual for the Scoring of Sleep and Associated Events: Rules, Terminology and Technical Specifications, Version 2.4. [online] Darien, Illinois: American Academy of Sleep Medicine. Available at: https://aasm.org/clinical-resources/scoring-manual/ [Accessed 25 july 2025].

Cowie, M.R., Woehrle, H., Wegscheider, K., Angermann, C., d’Ortho, M.P., Erdmann, E., Levy, P., Simonds, A.K., Somers, V.K., Zannad, F. and Teschler, H., 2015. Adaptive Servo-Ventilation for Central Sleep Apnea in Systolic Heart Failure. [online] New England Journal of Medicine, 373(12), pp.1095-1105. Available at: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1506459 [Accessed 25 july 2025].

Informațiile prezentate în acest articol au un rol exclusiv informativ. Ele nu sunt menite să fie complete și nu substituie consultul sau diagnosticul medical. În cazul în care manifestați simptome sau aveți nevoie de un aviz medical, vă încurajăm să consultați un medic specialist.